Reducerea cheltuielilor bugetare – cheia iesirii din recesiune

Traim vremuri dificile. Tind sa cred ca actuala criza economica nu este decat o manifestare normala a economiei. Conform teoriei Kondratieff, exista cicluri economice 50-60 de ani, mai exact, dupa perioade de crestere economica, urmeaza recesiunea, dupa care ciclul se reia. De la ultima recesiune majora din anii ’30 ai secolului trecut au trecut aproape 80 de ani, prin umare, conform teoriei Kondratieff, era de asteptat sa apara si o criza economica mondiala.

Revenind la situatia din tara noastra, condusa de un Guvern mult blamat si macinata de greve si proteste, consider ca este momentul ca poporul roman sa dea dovada de inteligenta si solidaritate. Este momentul sa uitam de greve si sa incepem sa muncim mai mult, chiar si pe bani mai putini. In aceste momente, Guvernul este supus unei presiuni uriase, din interior si din exterior, in aceste conditii fiindu-i cu atat mai dificil sa ia masurile corecte. Insa cine poate spune acum care masuri sunt corecte si care nu?

Voi incerca in continuare sa subliniez cateva masuri, care, in OPINIA MEA, se impun in aceste momente. Unele sunt preluate din diverse surse,altele sunt ale mele. In primul rand ar trebui luate masuri de crestere a veniturilor bugetare (respective reducere a cheltuielilor bugetare), iar in al doilea rand, ar trebui luate unele masuri de stimulare a crestrii economice si de creare de valoare adaugata.

Masuri de crestere a veniturilor bugetare

1. Lupta impotriva evaziunii fiscale si a economiei subterane. Cea mai mare evaziune se inregistreaza in comertul cu tigari si alcool. De cele mai multe ori acest comert se intampla cu acordul tacit al autoritatilor (exemplul Pietei Obor este unul relevant, unde tiganii vand tigari netimbrate chiar sub nasul politistilor). Acest comer tar putea fi starpit inca din vami, daca acestea ar functiona efficient. Tind sa cred ca multi politisti si vamesi iau spaga pentru a inchide ochii. De asemenea, ar trebui stabilite cote privind productia casnica de produse alcoolice.
2. Fiscalizarea micului comert (din piete, al vanzatorilor ambulanti, al chioscurilor, magazinelor de cartier etc). In special in zonele rurale ponderea comertului nefiscalizat este foarte mare.
3. Inspectii zilnice ale politiei si altor organe ale statului in zonele in care ponderea economiei subterane este mare.
4. Cresterea cu minim 20% a accizelor pentru alcool si tutun.
5. Impozitul pe produse fast-food.
6. Concedierea imediata a 25 % din bugetari. Excludem din start concedieri din sistemul educational si cel sanitar. Se pot reduce usor din administratia locala si centrala, prin desfiintare unor agentii si directii care nu-si mai au rostul, prin reducerea miilor de consilieri inutili, soferi…
7. Desfiintarea Politiei Comunitare (exemplu pentru masura de la punctual 6). Atributiile acestui organ se suprapune cu cele ale Jandarmeriei si Politiei. S-a investit enorm in ultimii ani in maisni, cladirir si echipamente pentru acest organ inutil.
8. Externalizarea unor servicii de care nu ar trebui sa se ocupe bugetarii. Ma refer aici la paznici, femei de serviciu. In felul acesta aceste servicii ar fi si mai eficiente, si la costuri mai reduse.
9. Pensionarea barbatilor si femeilor la aceeasi varsta, respective 65 de ani. Controlul strict al pensionarilor anticipate si mai ales al pensionarilor pe caz de boala.
10. Impozitarea activitatilor religioase. Atata timp cat incaseaza bani si sunt platiti din banul public nu vad motiv pentru care san u fie impozitati.

Masuri de stimulare a economiei si de creare a valorii adaugate.

1. Desi suna bizar, propun scaderea cu 1% a impozitului unic si a TVA-ului. Nivelul ridicat al taxelor din Romania descurajeaza activitatea economica si incurajeaza evaziunea fiscala. De asemenea, printr-o asemenea masura, statul ar oferi un semnal benefic investitorilor, atat interni cat si, mai ales, celor externi.
2. Implicarea activa a institutiilor statului si a bancilor (stimulate/impuse de catre stat) in vederea absorbtiei fondurilor strcturale alocate Romaniei. Sunt bani foarte multi de care Romania are mare nevoie in aceste momente.
3. Elaborarea unei strategii economice nationale coerente, obiectiva si vizionara, care sa cuprinda obiective strategice, obiective derivate, termeni bine stabiliti. Dupa ’90 economia romaneasca s-a dezvoltat haotic, fapt pe care-l resimtim din plin.
4. Incurajarea accesarii de granturi de catre institutiile publice. Exista o sumedenie de granturi (imprumuturi nerambursabile), in special din partea unor tari ca Japonia, mai nou China, Canada, Australia etc., care pot fi accesate pentru implentarea unor proiecte. In general sunt destinate pentru proiecte educationale si medicale, deci exact de ce are nevoie Romania mai mult.
5. Stimularea turismului: Promovarea in strainatate, orientarea spre turismul de nisa si cel low-cost, dezvoltarea turismului de leisure. Acestea pot fi indeplinite doar printr-o strategie turistica nationala coerenta, cu implicarea statului si a specialistilor straini. Aici consider ca ar trebui sa privim in curtea vecinilor sis a copiem TOT.
6. O strategie coerenta in domeniul agriculturii. Tinta: pana in 2020 in agricultura sa munceasca maxim 15% din populatie. Accent pe agricultura intensiva in campii si pe cea bio in rstul teritoriului. Este inadmisibil ca o tara agricola ca Romania sa importe 80% din legume si fructe!
7. Alocarea pana in 2020 a unui procent de 8-10% din PIB pentru educatie. Implementarea conceptului de life long learning sin in administratia publica. Educatia antreprenoriala inca din gimnaziu.
8. Dezvoltarea infrastructurii prin fonduri EXCLUSIV PRIVATE.
9. Stimularea afacerilor tinerilor si start-up-urilor
10. Neimpozitarea profitului rezultat din piata de capital (doar pentru investitii mai mari de 1 an). Neimpozitarea profitului reinvestit.
11. Cooperarea economica si stiintifica mai stransa cu tari emergente precum China, India, Brazilia, Kazahstan, precum si cu tari dezvoltate precum Israel si Japonia.
12. Cresterea PNB-ului prin incurajarea investitiilor romanesti in strainatate. Destinatiile acestora ar putea fi vecinii nostril din Balcani, Asia Centrala, Caucaz, Orientul Mijlociu, Africa